HOME  |  Cine sunt eu  |  Povesti  |  Povesti video  |  Filosofie  |  Poezie  |  Povesti SF |  Replici filme

Mar 22, 2014

Doua tatuaje care nu se pupa

GWDT Tatuajul ei parea diferit de restul. A.G isi focaliza privirea ca sa il analizeze mai in detaliu. Era ceva ce semana cu un diavol mic, cu un pui de diavol. Tatuajul era putin abstract si A.G nu putea sa il defineasca cu exactitate. In plus vederea lui nu era inca foarte clara, trecusera doar doua saptamani de cand isi facuse operatia de implantare a zoom-ului optic. 

Diavol mic sau mare? Avea sansa sa afle in curand. A.G isi facu curaj si se apropie de ea. Muzica era la maximum, dar noua tehnologie permitea difuzarea ei unidirectional pe mai multe canale de volum. Trebuia doar sa iti schimbi pozitia corpului ca sa scazi sau sa urci volumul. A.G se pozitiona cu fata spre bar, pozitie unde volumul muzicii era cel mai redus, din motive comerciale, ca barmanul sa te auda ce comanzi. 

Dupa un scurt schimb de priviri, A.G intra in vorba cu fata cu tatuajul de diavol. "Deci... diavol mic sau diavol mare?" fu prima replica stangace a lui A.G. In ciuda aspectului sau de "don juan", A.G era un tip timid si nu socializa foarte des. Isi dadea greu drumul la cuvinte, dar spre surprinderea lui acum cuvintele curgeau ca intr-un torent. Se gandea ca nici nu avea nevoie de tatuaj ca sa isi dea seama daca e compatibil cu ea sau nu.

O cheama Gawadata, un nume neobisnuit chiar si pentru secolul XXVII, dar pana la urma si ea era o tipa neobisnuita, deci numele i se potrivea cumva. 

Din primele semne, si Gawadata il placea pe A.G, ba chiar la un moment dat a folosit si o replica de agatat veche de secole - "Te cunosc de undeva. Imi pari foarte cunoscut". 

La auzul acestei replici, A.G a zambit si i-a raspuns cu o raceala ironica: "Eu nu. Tu nu imi pari cunoscuta". 

Se spunea intr-un studiu recent, publicat in "Freedom of Thinking", ca energiile care vibreaza asemanator au tendinta de a-si trata gazdele ca deja-vu-uri, deci probabil ca replica lui Gawadata nu era numai o replica de agatat desueta. 

In ultimele 200 de ani au inceput sa apara tot mai multe dovezi transformate in teorii ce contrazic stiinta inceputului de mileniu. Se pare ca nu suntem doar niste fiinte biochimice, pentru care fiecare sentiment e de fapt rezultatul unui proces chimic. Oamenii de stiinta au descoperit o forma de energie ciudata care exista in interiorul corpului uman, care e cumva complementara ratiunii si creierului si e responsabila de personalitatea fiecaruia. Aceasta energie ne paraseste in momentul in care murim si corpul nostru chiar cantareste mai putin cu cateva grame dupa rigor mortis, diferenta de greutate ce ii este atribuita acestei energii care are si ea o masa. Biserica s-a grabit evident sa defineasca aceasta descoperire ca fiind celebrul "suflet", dar in lumea stiintifica, o lume dominata de atei, parerile inca sunt impartite.

A.G si Gawadata incep sa danseze pe muzica antrenanta din club. Din cauza difuzarii muzicii pe canale unidirectionale, toti danseaza cam in aceleasi pozitii, orientati paralel cu barul. E ca un sincron sinistru, determinat de tehnologie, care desi benefica, de multe ori e si limitativa.


Intr-o lume puternic tehnologizata, cei doi erau acum redusi la stadiul de animale, antrenate intr-un dans ce precede imperecherea, de altfel des intalnit si in lumea animala. Comunicau direct, prin corp, prin energii. 

Erau aproape goi, dar nu chiar, mai aveau tatuajele... Cei doi se iau in brate si incep sa se sarute pasional. Tatuajul lui A.G se inverzeste si o senzatie racoritoare de menta ii invadeaza pieptul, locul unde a ales sa isi plaseze tatuajul sau in forma de cal cu doua capete.

Tatuajul lui Gawadata insa se inroseste si ii provoaca o senzatie de arsura, ceea ce o face sa opreasca brusc sarutul. A.G se uita surprins la Gawadata. Gawadata e la fel de surprinsa, dar nu poate sa ignore tatuajul. Palmele ei calde cuprind fata nebarbierita a lui A.G si cu o privire sfasietoare Gawadata isi ia ramas bun de la A.J, se intoarce si pleaca.

A.J. ramane surd in calea muzicii ce devenise zgomot, dar inca avea acea senzatie placuta si racoritoare in jurul tatuajului.

Tatuajele aparusera acum 50 de ani, in anul 2680. Desi la inceput erau mai mult apanajul bogatilor excentrici, de vreo 20 de ani, aproape fiecare adult, isi face tatuaj. Pe langa desenul ales de fiecare, tatuajul contine milioane de receptori. La inceput, acesti receptori aveau exclusiv un rol medical, monitorizau starea de sanatate si cand identificau vreun virus, la nivel celular, isi schimbau culoarea in rosu si generau o senzatie neplacuta, drept avertisment. 

Oamenii de stiinta si de business au mers insa mai departe si tatuajul a depasit limitele gazdei sale. In urma cu 20 de ani, tatuajul a ajuns la capacitatea sa citeasca anumiti indicatori din corpul persoanelor cu care intri in contact, daca schimbi fluide cu acea persoana, adica daca te saruti, de exemplu. Tatuajele au ajuns chiar sa comunice intre ele si daca identifica pericole de sanatate la contactul dintre cele doua persoane, tatuajele ambelor persoane emit un mic soc electric, determinand astfel ambii parteneri sa intrerupa contactul.

Insa tatuajul nu identifica numai starea de sanatate a celui cu care te saruti, ci si compatibilitatea cu acea persoana, iar aceasta din urma abilitate a crescut exponential numarul doritorilor de tatuaj. Se crede ca aceasta tehnologie poate identifica atat compatibilitatea sexuala cat si cea de personalitate. Tatuajul a devenit astfel un mijloc de protectie impotriva nefericirii, sau cel putin asa a fost marketat. 

Pentru A.J tatuajul nu parea in clipa aceea o protectie impotriva nefericirii, ci chiar sursa nefericirii sale. Singur, in mijlocul multimii se intreba acum de ce tatuajul lui Gawadata nu-l placea pe al lui. Era oare de vina forma de diavol?